Primul congres statutar al baptiștilor din România din 1920 și Comitetul ales

Despre anul 1919 am scris AICI, necazurile și frământările au continuat și în iarna 1919/1920. Dacă la începutul iernii, adică 1 decembrie 1919 nu s-a reușit votarea formării Uniunii și unirea tuturor baptiștilor români din teritoriile României Mari, liderii baptiștilor, Constantin Adorian, Vasile Berbecar, oameni ai credinței, devotați, au lucrat în timpul iernii pentru a putea obține desfășurarea unui nou congres. Această aprobare a venit în luna ianuarie și frații s-au grăbit să țină noul congres în zilele de 13 – 15 Februarie 1920. Frații noștri au venit în gloate la primul Congres al Uniunii Comunităților Baptiste Române din România și au slăvit pe Domnul pentru purtarea de grijă și izbânda dată.

Comitetul ales în urma Congresului 13-15 februarie de la Buteni:
Constantin Adorian – președinte
Gheorghe Florian – vicepreședinte
Tudor Sida – casier
Vasile Berbecar – secretar
Comitetul literar:
Adorian, Berbecar, Vicaș, Tașcă și Oală.
Comitetul financiar
Sida, Tașcă, Ignea, Florian, Farcaș, Vicaș, Țirban, Muntean și Adorian.
Comitetul de Domenii
Adorian, Varșandan, Țirban Muntean.  
Comitetul Disciplinar:
Ignea, Florian, Țirban, Sida, Berbecar, Varșandan, Vicaș, Todinca și Adorian.
Comitetul de ajutorare:
Radu, Pascu, Vicaș, Țirban și Berbecar.
Cenzori:
Teodor Brânda și Adam Sezonov.

Ma jos redau articolul scris în revista „Farul Mântuirii” din anul 1920 „Congresul nostru de Vasile Berbecar„
                     ,,Cât de frumos și cât de plăcut este, când frații locuiesc în unire!”

                                                                                                               Psalm 133, 1
Aceste cuvinte mărețe s-au adeverit în zilele de 13 – 15 Februarie 1920, când frații noștri au venit în gloate la primul Congres al Uniunii comunităților Baptiste Române din România. Ce mulți frați au venit din toate părțile! Din Regat, Dobrogea, Moldova, Basarabia, Transilvania, Banat, Crișana și părțile ungurene. O priveliște măreață! Nu aflu cuvinte pentru a descrie bucuria tuturor aici adunați.
Cât de frumos și cât de plăcut este, când frații locuiesc în unire! ,,Lucruri mari a făcut Domnul cu noi, eram veseli!” Ce onoare pentru Buteni a avea un așa număr impozant de frați adunați la un congres de organizare general. Propriu- zis aici s-au pus stâlpii uniunii noastre.
Deja marți au început a veni musafiri și miercuri au început a veni membrii Comitetului provizoriu al Uniunii noastre. Joi a început Comitetul activitatea sa consfătuitoare, ca să aibă ce aduce vineri și sâmbătă înaintea delegaților, reprezentanți a celor 600 de adunări din România mare.
Joi seara au sosit mulți cu trenul și vineri dimineață încă a adus trenul mulți delegați. Vineri dimineață la ora 10 s-a deschis Congresul de către fr. T. Sida, premergătorul comunității Buteni, care cu cuvinte calde a salutat pe toți delegații sosiți. O primire frumoasă și prietenoasă a așteptat pe frați în casa cea frumos decorată de către tinerimea comunității.
După deschidere s-a ales președintele Congresului, care fu cu unanimitate denumit fr. Sida. Apoi au urmat referatele fraților și anume: fr. I. Popa despre ,,Puterea unirii și folosul centralizării”; G. Nicoară ,,Organizarea noastră”; R. Tașcă ,,Lipsa lucrătorilor”; V. Berbecar ,,Starea cea tristă a comunităților noastre și îndreptarea ei; I. Țirban ,,Prosperarea misiunii”; G. Nicoară ,,Economia financiară și casieria centrală”; T. Sida ,,Starea actuală a casieriei centrale”; R. Tașcă ,,Școala de misiune și folosul ei”; V. Berbecar ,,Școala duminicală”; C. Adorian  ,,Societatea tineretului”; M. Vicaș ,,Literatura noastră”; V. Berbecar ,,Cultivarea cântului”; A. Oala ,,Femeia ca sprijin al misiunii”; G. Varșandan ,,Văduvele, orfanii, săracii și bătrânii noștri”; R. Tașcă ,,Dobrogea și Cristos”; N. Petrescu ,,Moldova și noi”; C. Adorian ,,Lupta noastră”; M. Muntean ,,Localurile de adunare ca stil, acustică, confort și arhitectură”; G. Florian ,,Unificarea cultului divin”. Mai toate aceste referate au fost petrecute de câte o discuție binecuvântată de Dumnezeu.
De exemplu, Organizarea a pretins mult timp, dar s-a și discutat foarte detaliat. Apoi lipsa lucrătorilor a adus multă lumină la cei ce nu o cunoșteau. Starea actuală a casieriei centrale a rezultat aceea că fiind ea goală s-a ridicat o colectă de peste 12.000 coroane. Școala de misiune a rezultat aceea că s-a adus acea hotărâre frumoasă pentru lucrătorii noștri, ca din ziua de 1 mai să se înceapă un curs biblic, care va dura 6 săptămâni.
Locul nu s-a hotărât. Probabil va fi în Buteni sau alt loc. Școala Duminicală a rezultat aceea, că frații îngrijindu-se viitorul copiilor, au ales pe fr. V. Berbecar ca supraintendentul școlilor duminicale. Are deci de lucru cu învățătorii școlilor, la care are a le da în conferințe sfaturi și îndrumări practice în acest lucru. Va ținea în evidență tot ce se ține de această ramură și se va îngriji de literatura potrivită pentru copii și învățători.
La literatura noastră încă s-a ținut o mai lungă discuție și s-a dovedit că frații noștri nu stau indiferenți față de aceasta. Pentru acest lucru s-a arătat un interes cald și s-au deschis cu inimile și mâinile pentru un fond literar, ceea ce a rezultat o sumă frumoasă.
Însă nu numai aici s-a dat, ci cei ce au dat aici sunt îndatorați a face o colectă grabnică prin adunările lor și apoi a-și aminti în fiecare an de acest fond. Cultivarea cântului a adus o însuflețire mare între frați și un dor după învățătură. S-a hotărât deci a fi un curs de învățământ pentru tineri, din care să iasă dirigenții (dirijorii) de cor cu voce și instrumente.
Ca profesor la acest curs fu denumit fratele V. Laioș, dirigentul corului din Șiria, la care și fr. Berbecar îi va sta întru ajutor. Acest curs are a se începe cât mai curând. Referatul ,,Dobrogea și Cristos” a adus puțină discuție care a fost încununată de același succes, că fr. R. Tască are să meargă să lucreze acolo pe trei luni. În afară de aceasta s-au mai oferit și alți frați voluntari pentru Domnul și cauza lui în Dobrogea. Apoi ,,Moldova și noi ”a avut încă un bun efect spre frați și cu ajutorul lui Dumnezeu nu voim să uităm de acele locuri fără de Evanghelie.
Evanghelizarea Banatului ne-a adus date îmbucurătoare și a noastră rugă tot are să sune : ,,Mare este secerișul, însă lucrători puțini; Doamne trimite lucrători!” A urmat apoi alegerea noului comitet dirigent al Uniunii noastre.
Acest comitet este reprezentat din toate părțile țării unite. Din Regat, Basarabia, Bucovina, Dobrogea, Transilvania, Banat, Crișana și partea ungurească. Acest comitet constituindu-se  și-a ales ca președinte pe fr. Constantin Adorian, vice-președinte G. Florian, secretar general V. Berbecar, casier T. Sida și s-a împărțit în resorturi, ca de misiune, de domenii, de cultură etc.
În fiecare seară, începând cu miercuri seara am avut evanghelizare la care au vorbit mai mulți frați și a cântat corul vocal și instrumental din Buteni. Sâmbătă seară însă a sosit corul fraților din Șiria și cel din Agrij. Aceste coruri ne-au bucurat mult prin cântările frumoase ale Evangheliei. Duminică toată ziua a sunat clopotul Evangheliei, care a chemat pe păcătoși la pocăință, nu clopot de aramă rece, ci acela al predicatorilor Evangheliei dătătoare de viață și a cântăreților, care sună mai frumos și mai dulce, ca orice clopote. Casa a fost peste măsură plină de ascultători.
Am avut în zilele de mai înainte bucurie, dar ziua din urmă o putem cu tot dreptul numi o zi a bucuriei nespusă în varietatea programului, unde s-a vestit cuvântul Mântuitorului de tânăr și bătrân, de cântăreți și muzicanți, în predică și cântare, în declamații, în monolog, dialog, ba și trialog. În fiecare seară a fost ora 9 trecute pe când ne despărțeam, însă Duminică seara, fiind cea din urmă, au sunat multe cântări de rămas bun și abia la ora 11 s-au închis ușile bisericii noastre.
Mulți ani au să treacă, dar bucuria avută la primul Congres al Uniunii Baptiștilor români își va ținea pomenirea la cei ce au luat parte la el.
Acum însă fraților, care ați luat parte la acest Congres și v-ați încărcat ca albina cu mierea cea dulce și luminătoare a cuvântului dumnezeesc, nu vă obosiți a vesti cuvântul Mântuitorului cu mai mare căldură și dragoste unei lumi păcătoasă și înstrăinată de Dumnezeu. Spuneți la toți ce mare iubire ne-a arătat Părintele, ca să ne numim fii ai lui Dumnezeu. Faceți-vă datoria față de o lume ce zace în răutate! Nu uitați b unele impresii aici dobândite, ci le spuneți și altora, ca la congresul viitor – peste 3 ani – care va fi probabil în Curtici ținut, să se scoale mai mulți frați, pentru a merge la locul de bucurie. Iar voi, cântăreți și muzicanți întăriți mâinile voastre și nu slăbiți în lucrul cel sfânt, binecuvântarea bogată  va încununa osteneala voastră!
Binecuvântat fie Dumnezeu pentru cele ce ne-a dat. Amin!

Publicat de Vasile Bel

Pastor baptist. Istoric.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Creează-ți site-ul web la WordPress.com
Începe
%d blogeri au apreciat: